În urmă cu aproximativ o lună, în articolul „La Brașov miroase a FALIMENT!!!” (https://argumentul.ro/single.php?id=2438 ) scriam despre o „gașcă” de prieteni care s-au îmbogățit și care încă profită de pe urma deșeurilor.

Principalul motiv care generează aceste profituri este acela că în prezent, la nivelul întregului județ Brașov, nu este o evidență clară asupra gunoiului colectat și depozitat la rampa FIN ECO SA, ce aparține familiei Butuza.

Cu toate acestea, se pot estima foarte ușor cantitățile de deșeuri depozitate în groapa de gunoi FIN ECO SA, pe baza desenelor tehnice, stabilindu-se astfel capacitatea și volumul maxim de depozitare.

În faza de proiectare, atunci când se realizează un desen tehnic al unei gropi de gunoi, se cunoaște capacitatea. Fără această necunoscută nu se poate calcula volumul maxim al gropii de gunoi. Având volumul maxim, cu ușurință se poate observa rata oficială de umplere, denumită generic procentul de umplere al gropii respective. Având cunoștință de data la care s-a construit rampa, coroborat cu ziua prezentă, făcând un simplu calcul matematic se poate stabili foarte simplu surplusul de gunoi depozitat, surplusul de facturare. Cu alte cuvinte, putem cuantifica gunoiul, fără a fi prezenți la locul în care groapa este construită.

Procedeul se poate face foarte simplu într-un interval de aproximativ 20 de minute, scanând cu o dronă LIDAR. Sistemul LIDAR constă într-un de laser care citește 3D, având o marjă de eroare de 0,00002%. Odată avut desenul perfect, se află cu exactitate volumul de stocare. Orice expert în domeniu, poate confirma faptul că marja de eroare este una extrem de mică.

Luând în considerare și această marjă, coroborat cu facturile emise de către FIN ECO SA și achitate de către Municipiul Brașov, vom constata o diferență între cantitățile autorizat depozitate și cele raportate, facturate.

Pentru a afla volumul se calculează capacitatea cuvelor din groapă.

Deși în România s-au mai întâlnit și alte situații de acest gen (exemplu aproximativ: rampa de gunoi Ploiești, VIDEO link: https://www.youtube.com/watch?v=WHgwT-F05J4 ), la Brașov, când s-a delimitat spațiul de depozitare, trebuia calculată doar capacitatea cuvelor din rampă, astfel încât doar volumul cuvelor să fie autorizat. Pe surse, am aflat faptul că la Rampa FIN ECO SA, s-a luat în considerare tot perimetrul, ceea ce denotă că aceasta putea fi făcută doar cu „INTERVENȚIE” – Agenția de Protecția Mediului – ca atare suprafața este una net mai mare.

Toate acestea luate la un loc au făcut ca groapa FIN ECO SA să fie pe locul II pe lista de infringement.

Infringementul reprezintă încălcarea unei legi sau a unui drept. Încălcarea se poate referi la: Procedura de încălcare a dreptului comunitar, o procedură a Curții Europene de Justiție pentru a stabili dacă un stat membru și-a îndeplinit obligațiile în temeiul dreptului Uniunii.

Ținând cont de faptul că, în cazul de față printre contractele aflate în desfășurare unul dintre contractori este Primăria Brașov, proprietarul FIN ECO SA, împreună cu primarul, oricare ar fi acesta, prin statutul său de ordonator principal de credite, diferența trebuie achitată de către reprezentanții celor două entități. Orice altă situație sau explicație este tardivă, deoarece diferența volumetrică nu permite scuze.

Scuza cel mai des invocată este aceea că gunoiul/deșeul menajer este umed, situație ce incriminează și mai mult dacă este să reflectăm asupra faptului că se interzice cu desăvârșire depozitarea înainte de tocare, iar orice tip de deșeu tocat nu absoarbe umiditatea.

Nu mai comentăm faptul că reprezentanții FIN ECO SA împreună cu deținătorul deșeurilor au obligația de sortare, pentru a nu fi puși în situația de a afirma cu ușurință că înainte de contractare, prestatorul, în cazul de față Marcel Butuza „a bătut câmpii”.

Ca atare, putem doar să presupunem că acest lucru nu putea fi făcut fără acte de corupție, ceea ce, într-o eventuală anchetă demarată de către organele de cercetare penală (care se pot autosesiza în baza art. 292 Cod Procedură Penală) ar putea implica oferirea de explicații din partea: directorului general al companiilor de colectare – eventual și interpușii, persoanelor responsabile din cadrul Serviciul Urmărire Contracte, Salubrizare, Deszăpezire și Protecția mediului din cadrul Primăriei Brașov, ordonatorul de credite din cadrul aceleași instituții, reprezentanții ADI ISO Mediu Brașov care cunosc fenomenul, iar prin tăcere sunt exclusiv responsabili) etc.

Să fie oare vorba și despre delapidare?!?... în formă calificată (pentru simplul fapt că persoanele cu pricina știu ce fac…) și continuată (pentru că fenomenul se petrece de aproximativ 20 de ani).

Revenind la subiectul articolului „La Brașov miroase a FALIMENT!!!” (https://argumentul.ro/single.php?id=2438 ), abia după ce se află aceste necunoscute, se poate cere Uniunii Europene scoaterea gropii de gunoi FIN ECO SA din infringement.

Fără a mai aminti despre faptul că la fel cum scriam și în articolul „În Primăria lui Scripcaru se doarme în bocanci.” ( link: https://argumentul.ro/single.php?id=2449 ) prin tarifele practicate este o bătaie de joc la adresa brașovenilor, care se chinuiesc să colecteze separat iar colectarea firmelor de salubrizare se face la comun, prin aceste majorări a prețurilor se ascund toate neregulile pe care tentaculele acestei caracatițe le fac.

Concluzia: brașoveanul colectează conștiincios, primăria își bate joc de efortul contribuabililor, FIN ECO SA încasează și probabil și „cotizează”, iar aici nu vorbim de 100-200 lei, ci de milioane de euro…

Oare ANAF nu vede toate aceste aspecte, sau și cei de la vârful instituției au o implicare?