O poveste din ţinutul buruienesc – „Oraşul lui – Cui nu-i place să plece”.
Îl cheamă „Alin” (nume generic) şi lucrează la ANAF, are obraz subţire, pe care-l ţine cu fineţuri de genul: Porche, concedii profesionale în Liechtenstein, insule exotice, case de lux, bijuterii, firme offshore, carduri bancare fără limită şi multe alte lucruri care nu sunt destinate muritorilor de rând.
„Alin” – perceptorul îţi este recomandat de Moş Vasile (nume generic) şi te învaţă cum să păcăleşti fiscul, apoi strânge banii de la ciordex valahorum şi are grijă de ei în zone libere, unde se deplasează personal şi accelerat, pentru a asigura confidenţialitatea datelor întocmai GDPR.
Dacă faci bani mulţi în Braşov şi nu lucrezi cu perceptorul „Alin”, atunci „Moş Vasile”, va avea grijă ca acesta să te calce şi apoi să te alinieze reţelei de mafioţi care ascund banii în zone libere de DNA-ul cel rău și departe de ochii Flucuşilor statului, care ar trebui să nu lase să se întâmple astfel de lucruri (o fi CEC-ul de vină?).
„Alin” provine din familie de meseriaşi, care la rândul lor au lucrat la CURTE, la o curte a statului, care a fost transformată în pălărie protectoare pentru clienţii perceptorului şi în sperietoare pentru proştii care respectă legea şi plătesc taxe şi impozite corecte către stat.
Actul 0
Nu scriam de „Alin”, dacă ascendentul tată „Otto”, dar nu cel de Habsurg, nu garanta colegilor lui „Moş Vasile” că va fi linişte. Deh… caligrafii multe şi urâte, obligaţii grele din trecut…
Actul 1
O mare de stele (apuse) s-a revărsat peste bietul „Moş Vasile” la o agapă la Ghimbavcity (precizăm că stelele nu sunt din Calea Lactee, ci din zori de zi, de pe Dimineţii). Ce făcuşi Vasile? Ne laşi – te lăsăm! Ăia care te luară prin Congo – vin peste tine! E ordin din Deal de TOT şi de peste ape! Lasă-l pe buruieştean din mâini!
Actul 2
La un chef al unui coleg de breaslă, s-au adunat mai mulţi gospodini şi gospodari. Pe când cârnatul le intra mai bine în gât, a debarcat la mese proprietarul „la clătite” – l-a atras pe Lordul Dunca-n deoparte, şi mieunând, a grăit: – Mi-a zis Zeus, să-ţi zic şi ţie şi lui Marean – picăm noi, vă luăm şi pe voi!
Actul 3
La primăria „Ţinutului Buruienesc” – undeva, în Ţara Bârsei, a scăpat din greşeală la Botoane – o colebilă sau colibană (în orice caz, un nume de medicament). Şi ca o fată harnică ce este, s-a trezit să scurme găinaţul la „Cuibul cu multe Colivii”, de a alertat toate stelele cristaline).
Actul 4
Mai acum un an, în plină pandemie, în urbea cea mare de la Tâmpitopolitania (după muntele din apropiere), a izbucnit „Războiul clătitelor”, având protagonişti un „fost şofer” al lui Zeus şi un fost băiat de mingi al aceluiaşi personaj. Rămâne memorabilă faza şoferului „îi avem filmaţi dar nu pe toţi – ci doar pe cei care ne interesau…”. Le-am pus gresii în cuiburi şi marmură fină, şi ne-am lăsat autografele cu mită şi spagă pe dosul lor.
Actul 5
Scandal mare la „Cuibul cu mai multe colivii”. Băiatul lui mama, a pus-o să bată toaca la Buruieneşti şi la Clătitărie – Ne înhaţă ăştia (pic, picaţi!). „Colebilă” – personajul nostru, a dispus să se facă ordine prin găinaţul scurmat (devize, lucrări şi renovări la cuiburi), şi a cerut să vină membrii „CURŢII” să scoată putoarea la suprafaţă. Nasol rău – gaură în portofele. Buni de trimis la PANDA.*
Actul 6
Şi la ceas de seară,
Zeul Moldovean (de Buruieneşti)
Și cu cel Vrâncean (de Hărman)
Se întâlniră cu Lordul Dunca-n
Și ei se hotărâră,
Ca pe cel „Tăciunean” – (de Râşnov)
Și pe cel „Scheian” zis și Coliban,
Să îi f… în gură.
Chei să le facă,
La DNA să placă,
Definitiv să tacă.
Stelele vuiau – ele aprobau.
Calul „Bourcean” încălecară la „CURTE” debarcau,
blat organizau.
Multă trecere ei aveau
(conturile blătuiau, asta ştiau). Meleoanele din ciordeli în Liechtenstein cu Alin plecau.
Şi-am încălecat pe-o şa
Și i v-am spus povestea sa,
A lui „Vasile cel Veşnic”
Și ceata sa.
Ha Ha Ha
P.S. Actul 7
„Noi” pe ascultări, cam le pricepeam.
Numa „Moş Vasile” e cam bolovan.
Te ştiam solvabil, „veşnic” miliţian!
Scapă frate turma – de buruieştean!
Măi frate Vasile – stelele’s pe ducă, apa pe pustie,
Ce a fost odată, nu o să mai fie!
O să ai căldare-n loc de bideu,
Marmura de Roma îţi atârnă greu
„Noi” le ştim pe toate, „Mare înţelept”,
În ceasul al 12-lea – CÂNTA! FII DEŞTEPT!