Gheorghe Cojocaru, consilier local în cadrul Consiliului Județean Brașov, a devenit un instrument al primarului ce poate face subiectul unui caz de conflict de interese care aruncă o umbră asupra transparenței în administrația publică locală. El este angajat al companiei Comprest SA, societate care gestionează serviciul de salubrizare în municipiul Brașov și care, în mod evident, primește sume considerabile din bugetul local. Astfel, în timp ce Cojocaru deține mandatul de consilier, el se află în mod paradoxal la intersecția dintre un rol de decident public și un interes personal, ceea ce ridică semne serioase de întrebare privind corectitudinea procesului decizional.

În contextul juridic din România, situațiile de acest tip sunt reglementate clar de legislația privind integritatea în funcțiile publice. Potrivit Legea nr. 161/2003, "aleșii locali se află în conflict de interese atunci când participă la luarea unei decizii care le poate aduce un folos material direct sau indirect". De asemenea, Legea nr. 176/2010 stabilește obligația declarării și evitării conflictelor de interese, iar Codul administrativ prevede explicit că aleșii locali au obligația de a se abține de la vot în situațiile în care au un interes personal în problema supusă dezbaterii. Nerespectarea acestor prevederi poate atrage sancțiuni contravenționale sau chiar interdicții privind exercitarea funcțiilor publice, ceea ce accentuează gravitatea situațiilor în care aceste norme sunt ignorate.
În ședința Consiliului Local Brașov din 31 ianuarie 2026, Cojocaru a participat la votul pentru punctul 4 al acelei ședințe, un punct care se referea la aprobarea unor proiecte legate de excedentul bugetar. Acest vot, paradoxal, vine într-un moment sensibil, având în vedere că, la scurt timp înainte, pe 19 martie 2025, pentru HCL 155 – privind bugetul orașului, el a absentat de la vot exact pe un punct crucial legat de tarifele de salubrizare. Această discrepanță în atitudinea lui Cojocaru între cele două momente cheie ridică semnale de alarmă, sugerând o utilizare strategică a voturilor lui în favoarea anumitor interese.
Este important de menționat că legislația românească privind conflictul de interese interzice participarea la vot în situații în care consilierii au beneficii personale directe. Cojocaru, fiind remunerat de societatea Comprest SA, firma ce aparține prietenului lui Scripcaru și care beneficiază de fonduri publice, nu ar fi trebuit să voteze proiecte care privesc direct această companie. Faptul că a votat în ianuarie 2026, în ciuda absenței din martie 2025, sugerează o strategie calculată, în care votul său este folosit exact în momentele în care primarul are nevoie de un sprijin pentru proiecte controversate.
Cojocaru pare să joace un rol de intermediar, o unealtă folosită de primarul George Scripcaru pentru a-și impune voința în anumite momente cheie. Astfel, deși Cojocaru vrea să pară un consilier activ, inițiativele lui sunt restrânse. Până acum, singurele momente în care a fost vizibil sunt inițiativele pe care le-a dat la dorința primarului. Un exemplu este acordarea titlului de cetățean de onoare, unde, în mod particular, Cojocaru a fost folosit pentru a asigura votul favorabil. În acest context, două astfel de nominalizări sunt pe cale să treacă la inițiativa primarului introdusă de Cojocaru: prima pentru Marius Lăcătuș care a trecut deja în 2025, ce-a de-a doua pentru Azofta Popescu, iar dincolo de aceste gesturi, activitatea lui Cojocaru rămâne extrem de limitată.
Această dinamică, în care Cojocaru pare să fie un pion, un instrument folosit pentru a asigura introducerea în C.L. a ideilor de care le are Scripcaru, pune în lumină o problemă gravă în funcționarea administrației locale. Deși în campanie Cojocaru a fost promovat ca un nou actor politic, cu un mandat de început, realitatea arată că el este folosit doar ca o marionetă în mâinile unei mașinării politice.
În acest context, rămâne o întrebare esențială care planează asupra întregii situații: nu cumva, în calitatea sa de șef secție în cadrul Comprest SA, prin îndeplinirea atribuțiilor funcționale prevăzute în fișa postului pe care a fost încadrat, se regăsește, în mod neoficial, și „îndatorirea” de a vota în Consiliul Local în așa fel încât interesele companiei să fie protejate? Cu alte cuvinte, este prezența și comportamentul său în deliberativul local rezultatul unei reprezentări legitime a cetățenilor sau doar expresia unei strategii prin care Comprest SA își asigură influența directă asupra deciziilor care îi pot afecta activitatea și veniturile din bani publici?
★ 30.03.2025 ★
