În prima parte a acestei investigații de presă (link: https://argumentul.ro/single.php?id=2857), scriam despre o întâlnire organizată de Prefectura Brașov, la care au fost invitați primarii localităților Tărlungeni și Săcele, alături de primarul Brașovului, dar și directorul Asociației de Transport Brașov, George Cornea, precum și reprezentanți ai Consiliului Județean. Întâlnire care s-a soldat cu concluzia că lucrările efective de dublare a carosabilului drumului județean menționat întâmpină serioase dificultăți de natură tehnică și financiară. Curios lucru, aminteam că i-a fost încredințată verbal sarcina de a licita S.F.-ul Asociației de Transport Brașov, nu Consiliului Județean Brașov.
Deși instituția aleșilor județeni a hotărât în plen să participe la acest proiect în asociere cu UAT-urile și cu asociația menționată, nu s-a realizat nicio formă legală de asociere prin act juridic, judecat de un judecător, prin urmare transferul unor atribuții ale C.J. în domeniul drumurilor județene a rămas suspendat în neconcludență legală. Asta, deși președintele C.J., Adrian Veștea ne-a declarat intenția asocierii legale, necesitate formală ce ne-a fost confirmată și de un fost magistrat al secției contencios administrativ.
Totodată, reaminteam că în zona acestui drum județean se intersectează trei teritorii cadastrale a trei localități, Brașov, Tărlungeni și Săcele, a căror teren intravilan este responsabilitatea acestor localități de a desfășura în perimetrul acestuia lucrări de amenajare a teritoriului, iar pe porțiunea de extravilan a drumului județean către Tărlungeni, străbătută de drumul județean respectiv, cade în sarcina C.J. Brașov de a investi în lărgirea acestuia, conform Ordonanței 43 din 1997, legiferată și completată cu diverse prevederi din Codul Administrativ prin OUG 57/2019.
CNAIR nu poate accepta gâtuirea circulației pe Ocolitoarea Mică, nici pe cea mare
Ceea
ce nu se știa la momentul inițierii ideii proiectului este faptul că un
Studiu de Fezabilitate minor ce viza înființarea unei piste de
biciclete la marginea DJ103A, nu a primit aviz favorabil acum trei ani din partea CNAIR Brașov, dar și din partea Poliției Brașov,
pentru că nu exista soluție viabilă pentru pista respectivă de a
traversa Ocolitoarea Mică a Brașovului. Aspect care persistă și acum,
însă perspectiva dublării traficului pe unitatea de timp în zona de
joncțiune Brașov-Tărlungeni nu poate fi acceptată de CNAIR printr-o
soluție giratorie, pentru că ar însemna gâtuirea ocolitoarei printr-un
sens giratoriu extrem de aglomerat, aceasta fiind destinată să
fluidizeze traficul național, inclusiv traficul greu, scopul esențial al
acestor variante de ocolire a municipiului cu ocolitoarea mică și cu
cea mare.
Din această perspectivă, numai un pasaj suprateran, sau subteran, în zona respectivă, pot rezolva tehnic situația și să beneficieze de aviz pozitiv din partea regiei drumurilor naționale menționată, însă cine să-l finanțeze? Pentru că respectivul pasaj, similar celui din Bartolomeu-Tractorul, nu poate fi finanțat legal decât într-o proporție covârșitoare de Primăria Tărlungeni și parțial de aceea a municipiului Săcele, întrucât este situat cu precădere pe teritoriile cadastrale a acestor UAT. Iar pe porțiunea extravilană numai C.J. Brașov poate finanța proiectul, după cum a reliefat și președintele instituției – Adrian Veștea.
Atribuții lipsă ale Asociației de Transport Brașov pe drumurile județene, din perspectivă legală.
Interesul pentru acest proiect era ca Primăria Brașov să participe cu ponderea cea mai mare în această investiție, fiind singura capabilă financiar de asemenea lucrări. O altă inadvertență a Asociației de Transport Brașov, derivată din Agenția Metropolitană de Transport, este aceea că această agenție nu deține în statutul său atribuții concrete de gestionare a proiectelor de investiții pe drumuri județene, după cum reiese din actul său de înființare.
Asta, pentru că niciun judecător nu poate valida de legalitate atribuții ale asociației cu pricina în statutul acesteia, care se juxtapun peste cele ale Consiliului Județean, peste cele ale localităților implicate în perimetrul intravilan al acestora și peste cele ale CNAIR, pe porțiunile unde drumurile județene se intersectează cu cele naționale.
Din cele de mai jos, extrase din Statutul Asociației de Transport Brașov, reiese faptul că atribuțiile acestei asociații vizează transportul în comun și proiecte de infrastructură și utilități publice aferente, cum ar fi stații de călători, stații de reîncărcare electrică a autobuzelor, etc., nu se prevede explicit posibilitatea ATBv de a dezvolta drumuri județene, atribuții legale exclusive ale CJ Brașov și ale UAT-urilor respective.
Cum
nu poate dezvolta drumuri naționale, sau infrastructură a
transportului, aerian, chiar dacă infrastructura respectivului transport
de persoane se desfășoară pe raza Zonei Metropolitane, atribuțiile
formulate în statutul acestei asociații sunt făcute mai mult generic,
fără aplicabilitate specifică.
◎ Autoritatea Metropolitană de transport: gestionează organizarea, reglementarea și monitorizarea transportului public.
◎ Investiții comune: susține proiecte de infrastructură și utilități publice pentru mobilitate durabilă.
◎ Mobilitate eficientă: contribuie la dezvoltarea economică și socială a regiunii.
◎ Implicare directă: în pregătirea proiectelor de investiții în infrastructura de transport.
◎ Documentații tehnico-economice: realizate pentru proiectele de investiții.
Interesele convergente ale Consiliului Județean și ale Primăriei Brașov în lărgirea DJ spre Tărlungeni.
Este un fapt bine cunoscut că respectivul – Consiliul Județean Brașov este într-o dificultate financiară severă, datorită îndatorării excesive pentru construirea Aeroportului Brașov-Ghimbav, aflându-se în imposibilitatea de a mai investi în modernizări de drumuri județene pe tot cuprinsul județului. Decât doar dacă proiectele sunt finanțate cu bani europeni. Prin urmare, o preluare a atribuțiilor de dezvoltare a infrastructurii județene de drumuri în întreaga Zonă Metropolitană în principal de municipiul Brașov, dar și de UAT-urile care fac parte din această asociere, ar degreva serios C.J. Brașov de aproximativ o treime din investițiile pentru drumurile județene ale întregului județ, în modernizarea și întreținerea acestora.
Deschiderea unui nou front de lucru regional pentru asfaltatorii preferați ai Primăriei Brașov.
Nimeni altcineva decât grupul Vectra-R.S. Activ-Comprest, coordonat din umbră de familia Butuza, nu poate fi mai îndreptățit să spere la cea mai consistentă felie din portofoliul de lucrări ce vor fi licitate de către Asociația de Transport Brașov pe drumurile județene din cuprinsul Zonei Metropolitane, începând cu DJ103A-Brașov-Tărlungeni. Asociație aflată sub coordonarea cu precădere de către Primăria Brașov, directorul George Cornea fiind numit la conducerea asociației prin dispoziție de primar. Primărie care are suficiente capabilități financiare pentru a prelua această povară a drumurilor județene din zona menționată, ce se întinde până la Vama Buzăului, asta numai într-o singură direcție.
Iar cum Studiul de Fezabilitate pentru lărgirea drumului județean spre Tărlungeni se pare că va fi atribuit de Asociația de Transport Brașov unei firme prin încredințare directă, pentru că nu am întâlnit niciun anunț de concurs pe SEAP, putem conchide că în același registru pâclos, netransparent adică, se vor încredința și contractul pentru Proiectul Tehnic și cel pentru lucrările de asfaltare, sau de realizare a pasajului după caz, pe acest DJ. Zis și făcut, consilierii locali ai municipiului Brașov au decis în urmă cu aproape două săptămâni asocierea municipiului la proiectul DJ Tărlungeni, iar cei județeni acum în jur de o săptămână. Fără a cunoaște însă ponderea ce revine din finanțare fiecărei instituții pe care o reprezintă.
Zona Săcele-Tărlungeni se dezvoltă accelerat, ca și interesele dezvoltatorilor.
În același timp, Primăria Săcele urmează să demareze încă un proiect imobiliar de 400 de case, similar celui din cartierul Izvor al Tărlungeniului, se pare că prin încuscrirea imobiliară cu moldoveanul Lilian Bordeanu. Care ar mai fi fost refuzat în alte proiecte imobiliare pe teritoriul municipiului Brașov. Prin aceasta, primăria menționată contribuind și ea la supraaglomerarea drumului județean, în perspectivă. Rămâne de văzut în ce dinamică se va înscrie supradimensionarea DJ103A Brașov-Tărlungeni și în ce măsură va răspunde acest proiect intereselor brașovenilor și celor particulare care gravitează în jurul oricărei asemenea afaceri cu asfalt și cu imobiliare.
Libiu Dan Mateescu ★ 10.06.2026
