Interdicția impusă de scelerata ministreasă a Externelor copilului
lui Victor Ponta, aceea de a fi repatriat din Dubai, amenință să
provoace un val de ură justificată a românilor față de hienele useriste
înșurubate la putere.
Și pentru ca daravela cutremurătoare să fie și
mai consternantă, consulul României în Dubai a declarat că nu-l
interesează rămânerea unui copil român, că e a lui Ponta sau nu, în
infernul bombardamentelor asupra capitalei Emiratelor Arabe.
Că el este pe telefon cu milioane de români(sic!) și deci, are treabă.
Incidentul
cu un larg impact emoțional demonstrează cât de putrefactă este toată
rețeaua Externelor românești din ambasadele țării, cât de autosuficienți
sunt amploaiații privilegiați pe banii țării când este vorba de soarta
românilor de pe mapamond.
Că Țoiu este de o ticăloșie care frizează
nebunia și că riscă dosar penal pentru punerea în primejdie a vieții
unui copil cu bună știință, analiza ține de specialiștii în drept penal,
Victor Ponta fiind procuror la baza profesiunii sale.
Însă rămâne
hidoșenia faptei, nu numai a sceleratei de la Externe, ci și a
întregului activ exaltat al USR care a făcut scut în jurul netrebnicei, o
organizație de fapt infracțională și insurecțională, de extracție
leninistă, care nu numai că n-ar avea ce căuta la guvernare, dar ar
trebui scoasă în afara legii.
În fața oribilei înfăptuiri a Oanei
Țoiu, președintele nevolnic, Nicușor Dan, a spus, introducându-și capul
în nisipul iresponsabilității sale, că nu știe, n-are toate datele, va
mai vedea.
De fapt exact ceea ce a spus și despre războiul din Iran.
În
conferința de presă, conform Știri pe Surse, ministra a vorbit repetat
despre „criterii”, grupuri școlare, copii neînsoțiți, cazuri medicale și
despre faptul că „nu relația politică e criteriul”, însă a
fost întrebată explicit dacă a intervenit la Consulatul din Dubai pentru
ca fiica lui Ponta să nu urce în autocar, pe motiv de
„vulnerabilitate”.
Oana Țoiu a refuzat de mai multe ori să răspundă
cu „da” sau „nu”. Există informații că avionul care urmează să zboare pe
ruta București-Oman și retur ar avea mai multe locuri libere, deci
fiica lui Ponta nu ar fi luat locul nimănui.
Dacă se dovedește, cu
probe, că Oana Țoiu a dat un ordin nominal, telefonic sau prin alt
canal, ca un copil să fie scos dintr-un transport de repatriere, în
afara criteriilor aplicabile, discuția nu mai este doar politică sau de
imagine.
Devine o problemă de folosire a puterii publice pentru a produce un rezultat arbitrar.
Prima
încadrare juridică discutată într-un asemenea scenariu este abuzul în
serviciu, prevăzut de art. 297 alin. 1 din Codul penal, scrie Știri pe
Surse.
Textul stabilește că funcționarul public care, în exercitarea
atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește cu
încălcarea legii și produce astfel o vătămare a drepturilor sau
intereselor legitime ale unei persoane comite această infracțiune.
Pedeapsa
prevăzută este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea ocupării
unei funcții publice. A doua variantă, chiar mai sensibilă politic, este
cea prevăzută de art. 297 alin. 2 din Codul penal, care sancționează
situația în care funcționarul public îngrădește exercitarea unui drept
sau creează o situație de inferioritate pentru o persoană pe criterii
precum rasă, religie, sex sau apartenență politică.
Dacă, ipotetic,
nu s-ar putea proba intenția directă, procurorii ar putea analiza și
varianta neglijenței în serviciu, prevăzută de art. 298 din Codul penal,
care sancționează încălcarea din culpă a atribuțiilor de serviciu
atunci când aceasta produce o vătămare a drepturilor sau intereselor
legitime ale unei persoane, scrie cotidianul citat anterior.
Pentru ca o asemenea situație să devină un caz penal, procurorii ar
trebui să analizeze probe concrete, cum ar fi existența apelului
telefonic sau a mesajelor, conținutul acestora, cine avea competența
reală asupra listelor de îmbarcare, ce criterii oficiale erau aplicabile
în ziua operațiunii și dacă a fost încălcată o normă cu putere de lege.
În cazul miniștrilor există însă și o procedură constituțională
specială.
Potrivit art. 109 din Constituția României, urmărirea
penală pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției poate fi cerută
doar de Camera Deputaților, Senat sau de Președintele României, iar
judecarea unui astfel de dosar se face la Înalta Curte de Casație și
Justiție, potrivit Știri pe Surse.
O radiografie perfectă a jivinelor useriste, produsă de Crin Antonescu
„Nu mă poate bănui nimeni că îl simpatizez pe dl. Ponta.
Puține persoane au la fel de multe motive ca mine să îl deteste. Și îl detest. Definitiv.
Dar ceea ce i s-a întâmplat fiicei sale, Irina, mă umple de scârbă și de groază.
Aceste
vietăți useriste (dna Toiu și compania) sunt cele mai mizerabile
secături pe care le-am văzut în politica României după 1989.
Să
împiedici un minor să ia un avion spre țara lui (într-o situație
limită), pe considerente de „imagine”, e tot ce am văzut mai mizerabil,
mai revoltător, mai inuman de când trăiesc în sau pe lângă mocirla de
politică românească,” a scris Antonescu pe Facebook.
Libiu Dan Mateescu