Oana Țoiu, cu un picior afară din guvern, înlemnită de frica valului de dezgust creat de ostracizarea unui copil.

Interdicția impusă de scelerata ministreasă a Externelor copilului lui Victor Ponta, aceea de a fi repatriat din Dubai, amenință să provoace un val de ură justificată a românilor față de hienele useriste înșurubate la putere.
Și pentru ca daravela cutremurătoare să fie și mai consternantă, consulul României în Dubai a declarat că nu-l interesează rămânerea unui copil român, că e a lui Ponta sau nu, în infernul bombardamentelor asupra capitalei Emiratelor Arabe.
Că el este pe telefon cu milioane de români(sic!) și deci, are treabă.
Incidentul cu un larg impact emoțional demonstrează cât de putrefactă este toată rețeaua Externelor românești din ambasadele țării, cât de autosuficienți sunt amploaiații privilegiați pe banii țării când este vorba de soarta românilor de pe mapamond.
Că Țoiu este de o ticăloșie care frizează nebunia și că riscă dosar penal pentru punerea în primejdie a vieții unui copil cu bună știință, analiza ține de specialiștii în drept penal, Victor Ponta fiind procuror la baza profesiunii sale.
Însă rămâne hidoșenia faptei, nu numai a sceleratei de la Externe, ci și a întregului activ exaltat al USR care a făcut scut în jurul netrebnicei, o organizație de fapt infracțională și insurecțională, de extracție leninistă, care nu numai că n-ar avea ce căuta la guvernare, dar ar trebui scoasă în afara legii.
În fața oribilei înfăptuiri a Oanei Țoiu, președintele nevolnic, Nicușor Dan, a spus, introducându-și capul în nisipul iresponsabilității sale, că nu știe, n-are toate datele, va mai vedea.
De fapt exact ceea ce a spus și despre războiul din Iran.
În conferința de presă, conform Știri pe Surse, ministra a vorbit repetat despre „criterii”, grupuri școlare, copii neînsoțiți, cazuri medicale și despre faptul că „nu relația politică e criteriul”, însă a fost întrebată explicit dacă a intervenit la Consulatul din Dubai pentru ca fiica lui Ponta să nu urce în autocar, pe motiv de „vulnerabilitate”.
Oana Țoiu a refuzat de mai multe ori să răspundă cu „da” sau „nu”. Există informații că avionul care urmează să zboare pe ruta București-Oman și retur ar avea mai multe locuri libere, deci fiica lui Ponta nu ar fi luat locul nimănui.
Dacă se dovedește, cu probe, că Oana Țoiu a dat un ordin nominal, telefonic sau prin alt canal, ca un copil să fie scos dintr-un transport de repatriere, în afara criteriilor aplicabile, discuția nu mai este doar politică sau de imagine.
Devine o problemă de folosire a puterii publice pentru a produce un rezultat arbitrar.
Prima încadrare juridică discutată într-un asemenea scenariu este abuzul în serviciu, prevăzut de art. 297 alin. 1 din Codul penal, scrie Știri pe Surse.
Textul stabilește că funcționarul public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește cu încălcarea legii și produce astfel o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane comite această infracțiune.
Pedeapsa prevăzută este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea ocupării unei funcții publice. A doua variantă, chiar mai sensibilă politic, este cea prevăzută de art. 297 alin. 2 din Codul penal, care sancționează situația în care funcționarul public îngrădește exercitarea unui drept sau creează o situație de inferioritate pentru o persoană pe criterii precum rasă, religie, sex sau apartenență politică.
Dacă, ipotetic, nu s-ar putea proba intenția directă, procurorii ar putea analiza și varianta neglijenței în serviciu, prevăzută de art. 298 din Codul penal, care sancționează încălcarea din culpă a atribuțiilor de serviciu atunci când aceasta produce o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane, scrie cotidianul citat anterior.

Pentru ca o asemenea situație să devină un caz penal, procurorii ar trebui să analizeze probe concrete, cum ar fi existența apelului telefonic sau a mesajelor, conținutul acestora, cine avea competența reală asupra listelor de îmbarcare, ce criterii oficiale erau aplicabile în ziua operațiunii și dacă a fost încălcată o normă cu putere de lege. În cazul miniștrilor există însă și o procedură constituțională specială.
Potrivit art. 109 din Constituția României, urmărirea penală pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției poate fi cerută doar de Camera Deputaților, Senat sau de Președintele României, iar judecarea unui astfel de dosar se face la Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit Știri pe Surse.

O radiografie perfectă a jivinelor useriste, produsă de Crin Antonescu
„Nu mă poate bănui nimeni că îl simpatizez pe dl. Ponta.
Puține persoane au la fel de multe motive ca mine să îl deteste. Și îl detest. Definitiv.
Dar ceea ce i s-a întâmplat fiicei sale, Irina, mă umple de scârbă și de groază.
Aceste vietăți useriste (dna Toiu și compania) sunt cele mai mizerabile secături pe care le-am văzut în politica României după 1989.
Să împiedici un minor să ia un avion spre țara lui (într-o situație limită), pe considerente de „imagine”, e tot ce am văzut mai mizerabil, mai revoltător, mai inuman de când trăiesc în sau pe lângă mocirla de politică românească,” a scris Antonescu pe Facebook.

Libiu Dan Mateescu