Brașovul riscă să rămână îngropat în gunoaie, în timp ce restul județului așteaptă ca pe mântuire implementarea SMID (Sistemul Integrat de Management al Deșeurilor) – un proiect vital de peste 160 de milioane de euro din fonduri europene. O adevărată „baroneasă” a combinatoricii locale pare să fi găsit rețeta ideală de a pune frână progresului: Bianca Voloșciuc.
Logica economică ne spune că dacă deții un teren situat departe de zona de impact a unui proiect, îți vezi de treabă. Însă în hățișul imobiliar autohton, teorema distanței și ecuația șantajului fac in așa fel ca regulile să fie altele. Terenul doamnei Voloșciuc nu este direct afectat și nu se află în buza viitoarei investiții SMID, ci la o distanță respectabilă. Cu toate acestea, valoarea lui a explodat subit în imaginația proprietarei.
Schema aplicată este de o simplitate frapantă: identifici nodul gordian și vezi unde se poticnește cel mai ușor un megaproiect european (birocrație, contestații, blocaje de terenuri).
Apoi arunci ancora, blochezi ce poți, invoci motive astronomice și te pui de-a curmezișul proiectului.
Tragi linie și cerși o sumă „modestă”. În cazul de față, biletul de deblocare costă nu mai puțin de 4 milioane de euro.
Când miza este supraviețuirea ecologică a unui județ întreg, ignorarea interesului public pentru a umple buzunarele unui singur personaj nu se mai numește negociere, ci șantaj în stare pură.
Tactica speculei imobiliare prin care cumperi ieftin, blochezi proiecte strategice și aștepți ca statul să devină disperat a atins o limită critică. De data aceasta, acțiunile doamnei Voloșciuc nu au rămas fără ecou în comunitate și în mediul de afaceri. Asociați ai unor importante asociații din industria chimică, alături de redacții ale unor ziare locale și naționale, au decis să treacă la acțiune. Aceștia s-au hotărât să depună o plângere penală pe numele Biancăi Voloșciuc, acuzând-o direct de blocarea deliberată a proiectului și de tentativă de șantaj la adresa SMID.
Această mobilizare arată că manipularea blocajelor birocratice pentru câștiguri personale masive începe să fie tratată ca o problemă de siguranță comunitară, nu doar ca o dispută civilă.
Ce riscă Brașovul?
Cât timp 160 de milioane de euro stau agățați în pixul și pretențiile unei singure persoane, întreaga comunitate devine ostatică:
- Facturi mai mari la salubritate pentru tot județul,
-Pierderea termenelor europene stricte, ceea ce ar putea duce la ratarea completă a finanțării.
- Blocaj ecologic într-un județ care are nevoie urgentă de o gestionare modernă a deșeurilor.
Rămâne de văzut dacă autoritățile care gestionează SMID vor ceda în fața acestui asediu sau dacă instituțiile statului, impulsionate de plângerile penale ale asociațiilor chimice și ale presei, vor restabili interesul public. Până atunci, realitatea rămâne una singură: un întreg județ așteaptă după un singur om capabil să miroasă profituri de milioane dintr-o stație de sortare și tratare care nici măcar nu e lângă el.
