În 2018 a intrat în vigoare REGULAMENTUL EUROPEAN PENTRU GESTIONAREA DEȘEURILOR, care este obligatoriu PENTRU România ca membru al Uniunii și trebuie respectat și implementat pentru a evita sancțiunile pe această temă.
Conform REGULAMENTULUI European, România trebuie să respecte următoarele rigori:
1. NU MAI are voie să depoziteze la Groapa Ecologică deșeuri NESORTATE ci doar reziduurile care nu trebuie să depășească maxim 10% din TOTAL DEȘEURILOR COLECTATE.
2. NU MAI POATE CONSTRUI NOI GROPI ECOLOGICE decât în cazuri extreme și doar cu aprobarea Comisariatului European de MEDIU, organism abilitat în acest sens.
3. TOATE Gropile Ecologice din EUROPA TREBUIE ÎNCHISE. Sistemele de Colectare trebuie să aibă OBLIGATORIU: sortare, tratare mecano-bIologică a fracției umede din care să obțină COMPOST ( care se utilizează în mare măsură la fertilizarea solului ).
Deșeurile rămase trebuie reciclate pe categorii ca, plastic, lemn, textile, etc.
Deșeurile rămase și care au capacitate energetică se pot valorifica la fabrici de ciment numai dacă acestea au sisteme de monitorizare a emisiilor pe coșurile de evacuare.
Autoritățile locale nu au făcut aproape nimic pentru a se conforma regulamentelor europene în domeniu, ba mai mult au făcut sisteme care nu funcționează la randamentele la care ar trebui și/sau nu se încadrează în standardul minim obligatoriu.
Datorită intereselor personale și de grup, reprezentanții autorităților au indus populației falsa idee, că dacă deșeul este luat din fața casei și dus la o groapă de gunoi s-a rezolvat problema capitolului gestionare deșeuri.
De ce a ajuns România în Infringement (sancțiune dură aplicată de UE) în domeniul gestionării deșeurilor?
1. Autoritățile publice locale au promovat oameni ușor de corupt și de manipulat în funcțiile care presupun decizii cu privire la Managementul Deșeurilor, singurul scop ala acestora fiind acela de a-și rezolva interesele personale sau ale grupului care i-a „împins” spre „succes”.
2. Operatorii din domeniu au decontat sume importante în ultimii ani dar nu au rezolvat problema deșeurilor conform prevederilor europene.
România a primit bani de la UE pentru acest capitol, în toate exercițiile bugetare de la aderare până astăzi, respectiv, 2007 – 2013, 2014 – 2021 și 2021 – 2027, când s-a ajuns la două mari linii de finanțare (dublu față de exercițiul bugetar precedent).
Sume primite 2021-2027:
Fondurile Structurale (aproximativ 32 miliarde Euro) și PNRR (31 miliarde Euro), aceste sume trebuie cheltuite după prioritățile stabilite de către Europa și anume:
* 36 % din totalul sumelor alocate pentru MEDIU,
* 22 % din totalul sumelor alocate pentru DIGITALIZARE și
* restul pentru infrastructură.
Altfel spus România are din 32 miliarde Euro (FS) + 31 miliarde Euro (PNRR) = 63 miliarde Euro, aproximativ din care 36% înseamnă 22 miliarde euro pentru MEDIU, în această sumă se află și banii necesari pentru rezolvarea deșeurilor.
Sumele sunt alocate pentru rezolvarea acestor probleme de mediu, iar sarcina revine exclusiv Autorităților Publice Locale respectiv, Consiliile Județene și/sau Municipiile - reședințe de județe, pentru că așa se pot colecta volumele necesare pentru justificarea sistemelor mari de sortare, obținându-se un efect maxim al sumelor alocate.
Organizarea proiectelor de anvengură prezentată trebui să aibă următoarea structură:
Consiliul Județean înființează o Agenție de Dezvoltare Intracomunitară (ADI) și însărcinează această asociație non-guvernamentală ai cărei membrii fondatori sunt DOAR Consiliile Locale componente ale acelui județ, să conceapă o Strategie de Management Integrat al Deșeurilor (SMID).
SMID este un plan care descrie următoarele:
* Câte stații de sortare și ce capacități au;
* Câte stații de tratare mecanico-biologică sunt necesare a se construi pentru tratarea fracției umede;
* Câte insule de colectat gunoiul sunt necesare pentru întregul județ;
* Câte pubele de gunoi sunt necesare;
* Câte utilaje pentru colectare sunt necesare;
* Cum trebuie colectat gunoiul și cum trebuie el sortat și reciclat;
* Etc.
Pentru că ADI-urile consiliilor județene nu au personal specializat, C.J.-urile au fost nevoite să apeleze la Firme de consultanță care să realizeze aceste strategii (SMID-uri) și să întocmească finalul acestor strategii - studii de fezabilitate (S.F.) care sunt parte integrantă din SMID-uri, fiind de fapt componenta cea mai importantă a acestor strategii.
Aceste SF-uri sunt documentele de bază pentru a cere finanțarea europeană, iar dacă acestea nu sunt bine făcute, șansele de a primi finanțare europeană scad considerabil.
TOATE S.F.-urile SMID-urilor din ROMÂNIA sunt vechi, iar tipurile de tehnologii selectate atât în aceste studii de fezabilitate cât și în SMID-uri sunt sigur în funcție de preferințele expertului din interiorul acelei firme de consultanță.
Aici se vede clar un prim conflict de interese, deoarece, în cazul în care C.J. în baza S.F.-urilor și a SMID-ului primește finanțarea, consultantul selectat anterior va întocmii caietul de sarcini pentru viitoarea licitație.
Expertul respectiv, mai mult ca sigur va promova o tehnologie pe care o cunoaște, fapt ce va ducela o selectare incorectă a câștigătorului.
În trecut s-au achiziționat sisteme de sortare, tratare mecano-biologică și altele, care azi NU FUNCȚIONEAZĂ la COTELE MINIME NECESARE IMPUSE DE EUROPA. Experții din ROMÂNIA, nu au experiența necesară în practică, ci doar teoretică prin diplome si cursuri.
Exemple de SMID-uri care au derulat deja acțiuni negative în domeniul deșeurilor sunt de exemplu în Sector 3 București, Județul Alba, Județul Prahova și Județul Galați.
Piața de furnizori de tehnologie pentru sortare și tratare mecano-biologică din Europa nu este foarte mare, existând și 3 - 4 firme mari din Europa care au experiența și capacitatea de a furniza sisteme care să funcționeze și să dea randamentul necesar conform regulamentului European.
Dacă CJ are SMID-ul realizat de către un consultant bun si Studiul de Fezabilitate este la zi, atunci acel CJ este eligibil pentru următoarele etape:
1. Cere o părere de la J.A.S.P.E.R.S. - (Joint Assistance to Support Projects in European Regions) – Asistenţă comună pentru susținerea proiectelor în regiunile Europene, referitoare la conceptualizarea corectă a proiectului lor. JASPERS este o instituție (Europeană) care verifică proiectele mari (mature) și stabilește dacă sunt întocmite bine, dacă sunt fezabile, și dacă dau randament, astfel încât să se evite cheltuirea banilor Europeni pe proiecte ineficiente.
2. Cere finanțarea Europeană cu avizul JASPERS.
3. Pregătește licitația cu instruire de la JASPERS și a unui caiet de sarcini corect pentru Proiectarea și Executarea SMID-ului, mai precis construcția stației de sortare și a stației de tratare mecano-biologică , dar și a altor sisteme dacă sunt justificate prin SMID.
4. Pregătește licitația pentru Colectarea și Operarea sistemului de la punctul anterior.
În filozofia JASPERS, această structură dorește ca Operatorul (cel care colectează deșeul) și Furnizorul de tehnologie să participe împreună la aceste licitații. Un lucru care nu place nici furnizorului de tehnologie și nici Operatorului, pe motiv că sunt activități diferite, ceea ce este adevărat și nu se vrea a aștepta unul după celălalt atunci când apare decontarea lucrărilor efectuate.
Procesele tehnologice pentru fracțiile umede și uscate sunt diferite și au costuri diferite de la construirea sistemelor până la operare, costuri care vor fi suportate de autoritatea locală.
Fondurile europene sunt acordate pentru construirea sistemului, adică a instalațiilor necesare pentru colectare, sortare și compostare, pentru a ușura sarcina financiară a UAT-urilor.
Costul de operare va fi suportat de către autoritatea locală după ce sistemul inițială a fost construit cu finanțare europeană.
NUMAI autoritățile publice locale la nivel județean au dreptul să depună proiect pentru construirea SMID-ului (Strategia de management integrat al deșeurilor).
Pentru aceasta, autoritățile au constituit ADI-uri (Agenții de dezvoltare intracomunitară) care sunt de fapt asociații ale autorităților publice locale din respectivul județ.
La Brașov, după o lungă perioadă de timp în care NUMAI firmele loiale intereselor au colectat dar și depozitat la o groapă de gunoi privată și nicidecum publică au gestionat acest fenomen.
Autoritatea locală are OBLIGAȚIA de a rezolva această problema a deșeurilor și nu poate delega acest drept, ci doar să contracteze servicii pentru îndeplinirea acestui obiectiv, serviciu de colectare, serviciu de sortare, serviciu de depozitare, etc.
Responsabilitatea LEGALĂ rămâne EXCLUSIV la Autoritatea Publică Locală., chiar dacă aceste servicii sunt subcontractate.
Grupul de interese din care fac parte foști și actuali primari, oameni de afaceri, foști corupți, avocați , city-manageri, președinți și vicepreședinți C.J. directori ADI și oameni din umbră, care sabotează finanțarea SMID la Brașov, inducând populației falsa idee că doar un operator privat poate gestiona deșeurile, urmărește să obțină o afacere pe viață atât pentru ei cât și pentru urmașii lor, încasând lunar sume mari de bani de la alegători și de la primării pentru „aranjarea” deșeurilor.
Unii dintre ei deja au afaceri în domeniul gestionării deșeurilor pe care le dezvolta, pentru a creea monopol în acest domeniu în vederea aducerii de venituri personale.
În acest sens, s-au plătit mai multe materiale de presă pe această temă, apărute în mai multe publicații locale prin care s-a indus falsa idee că, LUPTĂTORII ANTI SMID vor salva populația de la a fi năpădită de gunoaie.
Totodată s-au demarat și acțiuni prin care se vrea realizarea următoarele obiective:
1. Să construiască un sistem scump cu costuri de operare mari, care nu va da randamentul necesar conform regulamentului European.
2. Să fie singurii care sa facă acest lucru creând un MONOPOL.
3. Să mărească costurile pentru autoritatea locală de la an la an, pentru ca prețurile serviciilor pe care numai ei le vor putea presta să fie din ce în ce mai mari, mai ales că groapa de gunoi a Brașovului este una privată aflată indirect în proprietatea lui Marcel Butuza.
Într-un trecut nu foarte îndepărtat, unul din membrii grupului (Mihai David) a făcut presiuni asupra conducerii C.J. pentru a obține delegarea serviciului de tratare mecano-biologică a deșeurilor în favoarea SC BEPCO SRL- CUI 26512802.
Dacă se va întâmpla acest lucru, deși SC BEPCO SRL nu deține instalații necesare tratării deșeurilor, JASPERS nu va aviza finanțarea României pe SMID.
Marcel Butuza, cel care gestionează din umbră SC FIN-ECO SA - CUI 14379584, a făcut demersuri cu Faur Victor - ginerele lui Todorică Șerban încă vicepreședinte al Consiliul Județean Brașov și vrea să obțină de asemenea delegarea serviciului de tratare pentru deșeuri, fapt ce ar duce la avizarea negativă din partea JASPERS pentru SMID.
Marcel Butuza și Mihai David vor ca Brașovul să nu primească finanțare pe SMID, pentru ca afacerea deșeurilor să rămână la firmele lor. În acțiunile de presiune la adresa autorităților, terți executanți certați cu legea, se deplasează personal în diverse locuri cu impact asupra SMID pentru a demonstra că autoritățile nu sunt capabile să gestioneze problema deșeurilor, ci doar cele două firme private pot gestiona această problemă.
Monica Onofrei - angajată a Gărzii de Mediu, care aproape că și-a mutat biroul la SC FIN-ECO SA, (acoperită de șefii ierarhici) unde se asigură că nicio altă instituție nu va veni să controleze societatea, ca să-i „altereze” imaginea bună de prestator de servicii în domeniul gestionării deșeurilor. Tot în această acțiune este folosită și Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (A.N.R.S.C.), instituție de unde apar voci care susțin prelucrarea deșeurilor de firme private în vederea pierderii finanțărilor SMID.
Doi dintre primarii implicați în grup, fac demersuri pentru preluarea în scurt timp a controlului ADI și vor face de așa natură ca prelucrarea deșeurilor să rămână la firmele private pe care le protejează.
Printre persoanele care au făcut oferte și presiuni indirecte asupra autorităților, se regăsesc Răhăian Cornel și Bărbat Emil Muller, ambii, oameni de bază ai primarilor din grup, care au oferit un teren pentru depozit ecologic în zona Hălchiu, sabotând soluția cu teren la Prejmer.
În acest sens, SC FIN-ECO SA a premeditat blocarea autorităților în construcția unui depozit nou de deșeuri, prin faptul că a obținut autorizare pentru a depozita o cantitate imensă de deșeuri la care nu se va ajunge niciodată. Conform legii, C.J. poate construi un depozit nou, doar când groapa existentă va fi ocupată în procent de 75%. În prezent, capacitatea de depozitare reală a SC FIN-ECO SA este la jumătate față de cea autorizată, iar procentul de 75% se aplică la cea proiectată.
Fostul primar Allen Coliban este cel care a preferat să piardă o finanțare pentru închiderea gropii de gunoi, sperând că o instanță va obliga SC FINE-ECO SA să închidă groapa pe cheltuială proprie, lucru care nu s-a întâmplat, iar acesta a fost un motiv important în instituirea infringement-ului pe Mediu la adresa României.
Un alt personaj sabotează finanțarea SMID - Brașov este Băndoiu Iulian - Director General Adjunct ANRSC - Direcția generală reglementări, autorizări a trimis în acest sens o adresă către ADI în care se precizează că la Brașov se impune delegarea serviciului de tratare mecano-biologică a gunoiului către operatorul privat Fin - Eco (Marcel Butuza), chiar dacă pentru 27 de județe a emis documente conform cărora, delegarea serviciului de tratare mecano-biologică a gunoiului nu trebuie să meargă spre operatori privați pentru că astfel se va pierde finanțarea de la UE.
Având în vedere anumite ieșiri pro Marcel Butuza, se pare că împotriva finanțării SMID ar putea dfi și Adrian Veștea – președintele C.J. Brașov, după care a delegat această sarcină finului său Liviu Butnariu, care derulează deja acțiuni de sabotare a finanțării SMID.
VA URMA.
În capitolele următoare vom prezenta activitatea fiecărui membru în parte, după rangul și calitatea sa în grupul LUPTĂTORILOR ANTI SMID.
Răzvan Negrea ★ 09.02.2026
